Ce înseamnă “Contradictorialitatea”?

“Contradictorialitatea” în Dicționarul Juridic

  • Principiu de baza al judecatii, asezat in cap. I, t. II, C, proc. pen., partea speciala, potrivit caruia probele administrate in cauza sunt supuse discutiei. Ea consta in drepturile partilor de a fi prezente la judecata, de a cunoaste pretentiile sau invinuirile formulate impotriva lor, de a discuta in contradictoriu in fata instantei toate elementele de fapt si de drept ale cauzei, putand administra probele lor si combate pe cele ale adversarilor. Acest principiu reflecta interesele contrare ale partilor, realizarea egalitatii acestora in fata legii, precum si separarea functiei acuzarii de cea a apararii. Principiul contradictionalitatii isi are aplicabilitate si in judecarea cailor de atac.