Ce înseamnă “Capital permanent”?
“Capital permanent” în Dicționarul Contabil
- reprezinta sursele sigure ale unei intreprinderi; cuprinde capitalul propriu si datoriile pe termen mediu si lung
“Capital permanent” în Dicționarul Financiar-Bancar
- reprezinta sursele sigure ale unei intreprinderii ; cuprinde capitalul propriu si datoriile pe termen mediu si ling.
“Capital permanent” în Dicționarul Juridic
- Ansamblul surselor de finantare stabile de care dispune o intreprindere. Altfel spus, reprezinta sursele de finantare utilizate de o intreprindere, de o maniera permanenta, durabila.
Ele trebuie sa finanteze toate valorile imobilizate si partea structurala (cvasipermanenta) a necesarului in fond de rulment (activul circulant de exploatare diminuat cu datoriile din exploatare).
Determinarea marinii optimale a capitalurilor permanente este o problema de o maxima importanta in gestiunea financiara a intreprinderii, deoarece o eventuala insuficienta a surselor de lunga durata influenteaza asupra solvabilitatii, lichiditatii si rentabilitatii acesteia.
Structural, capitalurile permanente cuprind:
- capitalurile proprii;
- o parte din provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, previzibila la sfarsitul unui exercitiu, care este asimilata capitalurilor proprii;
- capitalurile imprumutate, adica imprumuturile pentru o perioada mai mare de un an (datorii pe termen mediu si lung);
- partea din veniturile constatate in avans, pentru o perioada mai mare de un an.
In structura capitalurilor permanente, partea capitalurilor imprumutate nu trebuie sa fie excesiva, in raport cu cea a capitalurilor proprii: o valoare de 0,50 a raportului "capitaluri imprumutate / capitaluri proprii" este considerata adesea destul de ridicata.