CĂDÉLNIȚĂ,cădelnițe, s. f. Vas de metal atârnat de trei lănțișoare (cu clopoței), în care se arde tămâie la slujbele religioase. – Din sl. kadĩlĩnica.
CĂDELNIȚÁ,cădelnițez, vb. I. Intranz. A mișca (într-o parte și într-alta) cădelnița, afumând cu tămâie; a tămâia. ♦ Tranz. Fig. A aduce cuiva laude exagerate, lingușitoare. – Din cădelniță.
CĂDÉLNIȚĂ,cădelnițe, s. f. Vas de metal atârnat de trei lănțișoare (cu clopoței), în care se arde tămâie la slujbele religioase. – Slav (v. sl. kadĩlĩnica).
cadélniță, V. cădelniță.
cădélniță și ca- f., pl. e (vsl. kadilĭnica, d. kaditi, a cădi). Afumătoare (căție) atîrnată de lanțurĭ, întrebuințată la biserică. V. cădilă.
cădelnițá(a ~) vb., ind. prez. 3 cădelnițeáză
cădélniță s. f., g.-d. art. cădélniței; pl. cădélnițe
cădelnițà v. a tămâia cu cădelnița: și popii șirag, cădelnițând, ceteau ectenii de comând COȘBUC.
cădelniță f. afumătoare, atârnată de lănțușoare, în care arde tămâie. [Slav. KADILĬNIȚA].
CĂDELNIȚÁ,cădelnițez,vb. I. Intranz. A mișca (într-o parte și într-alta) cădelnița, afumând cu tămâie; a tămâia. ♦ Tranz. Fig. A aduce cuiva laude exagerate, lingușitoare. — Din cădelniță.
CĂDÉLNIȚĂ,cădelnițe,s. f. Vas ritual de metal atârnat de lănțișoare, în care se arde tămâie. — Din sl. kadĭlĭnica.
CĂDÉLNIȚĂ ~ef. Vas de metal, susținut de trei lănțișoare, în care se arde tămâie în timpul slujbei religioase. ◊ A-i da cuiva cu ~a pe la nas a-i cânta cuiva ditirambi. /<sl. kadilinica
cădelnițá vb., ind. prez. 1 sg. cădelnițéz, 3 sg. și pl. cădelnițeáză
cădélniță s. f., g.-d. art. cădélniței; pl. cădélnițe
