Ce înseamnă “CONDENSATOR”?
“CONDENSATOR” în DEX
- CONDENSATÓR, condensatori, s. m. 1. Aparat care servește la lichefierea unei mase de vapori în vederea recuperării lichidului din care au provenit sau a eliminării unor componenți volatili. 2. Sistem de două conductoare separate printr-un mediu izolant sau prin vid, servind la acumularea de electricitate statică. ◊ Condensator variabil = condensator a cărui capacitate poate fi variată prin deplasarea relativă a armăturilor lui. – Din fr. condensateur.
- CONDENSATÓR s. n. 1. aparat, recipient pentru condensarea unei mase de vapori cu un agent de răcire. 2. sistem de două conductoare, izolate printr-un dielectric, la înmagazinarea de electricitate statică. (< fr. condensateur)
- CONDENSATÓR s.n. 1. Aparat folosit pentru condensarea unei mase de vapori. 2. Sistem de doi conductori izolați, care servește la înmagazinarea de electricitate statică. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. condensateur].
- CONDENSATÓR (‹ fr. {i}) s. n. 1. (TEHN.) Schimbător de căldură într-o instalație termică, răcit cu aer sau apă, în care fluidul refrigerent, prealabil comprimat, trece din starea de vapori în stare lichidă. 2. C. electric = sistem de două conductoare electrice (armăturile c.) separate printr-un mediu izolant și care se încarcă cu sarcini electrice egale și de semne contrare dacă se aplică o tensiune continuă; se folosește ca acumulator de sarcină electrică sau ca element al circuitelor de curent alternativ, caracteristica sa fiind capacitatea electrică.
- *condensatór n., pl. oare (d. condensez). Fiz. Aparat de condensat electricitatea, aburu orĭ alte forțe ale unuĭ motor. Recipient de răcit și de prefăcut în apă aburu uneĭ mașinĭ după ce a lucrat asupra pistonuluĭ. – Barb. condensor (fr. condenseur).
- condensatór s. n., pl. condensatoáre
- condensator m. Fiz. aparat servind a acumula și a condensa electricitatea.
- CONDENSATÓR, condensatoare, s. n. 1. Aparat care servește la lichefierea unei mase de vapori în vederea recuperării lichidului din care au provenit sau a eliminării unor componenți volatili. 2. Sistem de două conductoare separate printr-un mediu izolant sau prin vid, servind la acumularea de electricitate statică. ◊ Condensator variabil = condensator a cărui capacitate poate fi variată prin deplasarea relativă a armăturilor lui. — Din fr. condensateur.
- CONDENSATÓR ~oáre n. 1) Dispozitiv destinat condensării vaporilor de apă sau de alt lichid prin răcire la o anumită presiune. 2) Dispozitiv folosit pentru a acumula electricitate statică. ~ electric. /<fr. condensateur
- condensatór s. n., pl. condensatoáre
“CONDENSATOR” în Dicționarul Român - Englez (tehnic)
- condense
“CONDENSATOR” în Dicționarul Român - Francez
- condensateu
- condensateur m.
- condenseu
“CONDENSATOR” în Dicționarul Român - German
- kondensato
“CONDENSATOR” în Dicționarul Auto
- Dispozitiv care transforma vaporii in lichid, asemeni sistemului de aer conditionat. In cazul unui circuit electric condensatorul colecteaza si stocheaza curent electric pentru o eventuala descarcare. La sistemul de aprindere a unai masini este conectat la punctele de contact pentru a preveni descarcarea oferind o resursa de energie atunci cand punctele sunt deschise.