Ce înseamnă “Buget Comunitar”?

“Buget Comunitar” în Dicționarul Juridic

  • Veniturile si cheltuielile Uniunii Europene sunt prevazute in bugetul comunitatii, in baza unor prognoze anuale. Cheltuielile operationale determinate de transpunerea in practica a Titlurilor V si VI ale Tratatului asupra Uniunii Europene constituie o exceptie de la regula, fiind in sarcina statelor membre. Bugetul comunitar se bazeaza pe citeva principii, incluzand:
    - unitate (toate veniturile si cheltuielile sunt corelate intr-un singur document);
    - anualitate (operatiile bugetare sunt determinate de bugetul anual de referinta);
    - echilibru (cheltuielile nu trebuie sa depaseasca veniturile).
    Comisia Europeana este raspunzatoare de intocmirea unui proiect preliminar de buget ce este apoi inaintat Consiliului, care imparte autoritatea bugetara cu Parlamentul European. Tipul cheltuielilor este cel care determina care dintre cele doua institutii are ultimul cuvint, functie de tipul cheltuielilor (obligatorii sau nu). Pentru cheltuielile obligatorii decizia apartine Consiliului iar pentru cele facultative decide Parlamentul.
    Cu toate acestea, trebuie retinut ca Parlamentul European este cel care in final adopta sau respinge bugetul, in intregime.
    Din 1993 bugetul face obiectul unui acord interinstitutional intre Parlament, Consiliu si Comisie, acord referitor la disciplina bugetara si la imbunatatirea procedurii bugetare. In 1993 Comisia a prezentat un proiect de reinnoire a acordului interinstitutional si de consolidare a tuturor declaratiilor comune si acorduri interinstitutionale asupra bugetului incheiate din 1982.
    Printre reformele propuse de Comisie in iulie 1997 in "Agenda 2000", Statele Membre au fost invitate sa puna la punct o perspectiva finanaciara multianuala pentru a acoperi cheltuielile anuale ale Uniunii.
    Constitutia europeana contine prevederi referitoare la distinctia sub procedura bugetara actuala intre cheltuieli obligatorii si facultative. Aceasta va permite Parlamentului European sa-si exercite influenta asupra bugetului in ansamblu. Aceasta inseamna de asemenea ca nu va mai avea ultimul cuvant in privinta cheltuielilor facultative.