AVÉRE,averi, s. f. Totalitatea bunurilor care se află în posesiunea unei colectivități sau a unui individ; avut, avuție. ♦ Sumă foarte mare de bani. – V. avea.
AVÉRE,averi, s. f. Totalitatea bunurilor care se află în posesia unei colectivități sau a unui individ. ◊ Expr. A se bucura la avere = a fi lacom de bogăție. Asta-i toată averea mea = asta-i tot ce posed. ♦ Sumă (foarte) mare de bani. – V. avea.
avére f. (d. am, a avea). Posesiune, stare, bogăție. Om cu avere, bogat.
avére s. f., g.-d. art. avérii; pl. avéri
avere f. mult-puțin cât are cineva, stare. [Lat. HABERE, devenit substantiv verbal].
AVÉRE,averi s. f. Totalitatea bunurilor care se află în posesia cuiva; avut, avuție. ♦ Sumă foarte mare de bani. — V. avea.
AVÉRE ~if. 1) Totalitate a bunurilor care aparțin cuiva; avut. 2) Sumă mare de bani. A face ~. [G.-D. averii] /v. a avea
(mostenita) posibilitati multiple de actiune, securitate; dorinta de realizare si acumulare de bunuri; dorinta unui trai lipsit de griji; (muncita) dorinta de a atinge succesul prin forte proprii
