ASIGURÁRE,asigurări, s. f. Acțiunea de a (se) asigura și rezultatul ei. 1. Punere în siguranță. 2. Încredințare, promisiune fermă. 3. Operație financiară, decurgând dintr-un contract sau dintr-o obligație prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor întâmplări independente de voința lui. ◊ Asigurări sociale = formă de ocrotire a populației, constând în acordarea de ajutoare materiale și asistență medicală. – V. asigura.
ASIGURÁREs. f. 1. acțiunea de a (se) asigura. 2. convenție de despăgubire pentru accidente în care nu este angajată responsabilitatea celui asigurat. (< asigura)
ASIGURÁREs.f. Acțiunea de a (se) asigura și rezultatul ei; garantare, încredințare. ♦ Obligație legală decurgând dintr-un contract prin care asiguratul se obligă ca, în schimbul unei prime, să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi datorită unor întâmplări independente de voința lui. [Pl. -rări. / < asigura].
ASIGURÁRE,asigurări, s. f. Acțiunea de a (se) asigura și rezultatul ei. 1. Punere în siguranță; garantare. 2. Încredințare, promisiune fermă. 3. Operație financiară, decurgând dintr-un contract sau dintr-o obligație prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă ca, în schimbul unei prime, să despăgubească pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi în urma unor întâmplări independente de voința lui. ◊ Asigurări sociale = formă de ocrotire a oamenilor muncii constând în acordarea de ajutoare materiale și medicale în cazuri de boală, în trimiterea la odihnă sau la cură etc.
asiguráre f. Încredințare. Promisiune formală. Societate de asigurare, societate care, p. o plată oare-care, te asigură contra incendiuluĭ, grindiniĭ și a altor nenorocirĭ.
asiguráre s. f., g.-d. art. asigurắrii; pl. asigurắri
asigurare f. 1. încredințare; 2. promisiune formală; 3. act prin care o societate garantează, în schimbul unei sume convenite, în contra rezultatelor unui accident sau sinistru: asigurare contra incendiului;asigurare pe vieață, plata unei sume la moștenitorii asiguratului.
ASIGURÁRE,asigurări, s. f. Acțiunea de a (se) asigura și rezultatul ei. 1. Punere în siguranță. 2. Încredințare, promisiune fermă. 3. (Jur.) Contract prin care o persoană este obligată să-l despăgubească pe cel asigurat, în schimbul unei sume de bani plătită periodic, în cazul riscului specificat (accident, incendiu etc.). ◊ Asigurări sociale = formă de ocrotire a populației, constând în acordarea de ajutoare materiale și asistență medicală. 4. Mod de alcătuire, de dimensionare sau de tratare a unui element de construcție sau a unei construcții pentru a preveni deplasările și degradările. — V. asigura.
ASIGURÁRE ~ărif. 1) v.A ASIGURA și A SE ASIGURA. 2) Raport juridic în baza căruia cel asigurat are dreptul la o despăgubire din partea asiguratorului în caz de accident, incendiu etc. ~ de bunuri. ~ de stat. ◊ ~ări sociale sistem de ocrotire materială a oamenilor muncii, prin acordare de pensii, ajutoare materiale etc., în caz de pierdere temporară sau definitivă a capacității de muncă. /v. a (se) asigura
asiguráre s. f., g.-d. art. asigurării; pl. asigurări
ASIGURÁRE s. 1.(EC.) (înv.) siguripsire. (Societate de ~.)2.(EC.) (înv. și reg.) siguranță. (I-a plătit ~.)3. v. garantare. 4. încredințare. (A primit ~ că...)5. v. garanție. 6. v. angajament. 7. v. apărare.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului. Metoda de constituire, la dispozitia unei institutii specializate, a unui fond de asigurare, pe seama contributiei (primelor de asigurare) persoanelor fizice sau juridice, care este destinat sa acopere pagubele suferite prin producerea unor calamitati ale naturii sau accidente, precum si a unor evenimennte viitoare imprevizibile.
Raport juridic intre o persoana fizica sau juridica numita asigurat si o alta persoana numita asigurator (de regula o institutie de asigurari), in cadrul caruia asiguratorul se obliga ca, in schimbul platii primei de asigurare de catre asigurat, sa achite acestuia sau altei persoane o anumita suma de bani, in cazul producerii anumitor evenimente sau fenomene, in conditii dinainte stabilite.