absídăs. f. nișă în formă semicirculară situată în continuarea navei centrale a unei bazilici sau biserici. (< fr. abside, lat. absida)
ABSÍDĂ,abside, s. f. Nișă semicirculară sau poligonală care închidea nava centrală a unei bazilici romane. ♦ Încăpere semicirculară destinată altarului în bazilicile creștine. – Din fr. abside, lat. absida.
ABSÍDĂs.f. Parte a unei biserici, de forma unei nișe semicirculare sau poligonale, situată în continuarea navei centrale. [< fr. abside, cf. lat. absida].
ABSÍDĂ,abside, s. f. Nișă semicirculară sau poligonală care prelungește nava centrală a unei biserici, unde se săvârșește cultul. – Fr. abside (lat. lit. absida).
ABSÍDĂ,abside, s.f. Nișă semicirculară sau poligonală care închidea nava centrală a unei bazilici romane. ♦ Încăpere semicirculară destinată altarului în bisericile creștine. – Din fr. abside, lat. absida.
absídă (nișă) s. f., g.-d. art. absídei; pl. absíde
absidă f. bolta unei biserici acoperită cu o semi-cupolă.
ABSÍDĂ ~ef. Încăpere semicirculară în bisericile creștine, destinată altarului. /<fr. abside, lat. absida
absídă (arhit.) s. f., g.-d. art. absídei; pl. absíde
absida altar,abside laterale,-nisa semicirculara sau poligonala care închidea nava centrala a unei bazilici romane.Incapere semicirculara destinata altarului în bazilicile crestine;