Ce înseamnă “încăierare”?
“încăierare” în DEX
- ÎNCĂIERÁRE, încăierări, s. f. Acțiunea de a (se) încăiera și rezultatul ei; bătaie; încăierat, încăierătură. – V. încăiera.
- încăieráre s. f., g.-d. art. încăierắrii; pl. încăierắri
- ÎNCĂIERÁRE ~ări f. 1) v. A ÎNCĂIERA și A SE ÎNCĂIERA. 2) Bătaie îndârjită între două sau mai multe persoane. ~ între tabere dușmane. /v. a (se) încăiera
- încăieráre s. f., g.-d. art. încăierării, pl. încăierări
“încăierare” în Dicționarul Român - Francez
- agarre
- escarmouche
- melee
- pugilat
“încăierare” în Dicționarul Român - German
- putsch
- auferei
Care este sinonimul cuvântului “încăierare”?
- ÎNCĂIERÁRE s. 1. v. bătaie. 2. harță, hărțuială, hărțuire. (O ~ în joacă.) 3. încleștare. (~ lor la luptă.) 4. înfruntare, (înv. și reg.) război, (fig.) ciocnire. (~ între unități armate dușmane.)