TILÍȘCĂ,tiliști, s. f. Plantă erbacee cu rizomul târâtor, cu tulpina acoperită de peri moi, cu flori trandafirii dispuse în ciorchine (Circaea lutetiana). – Et. nec.
tilíșcă (-ști), s. f. – Iarba-vrăjitoarei (Circaea luteniana). – Var. telișcă. Origine necunoscută. Explicația pornind de la sl. tĕlo „imagine” (Cihac, II, 407) sau de la sl. tĕlĭste (Conev 48), bg. teleški „de juncan” (Scriban) nu satisface. Poate este o simplă var. cu schimb. de suf. de la tilincă „fluier”, dacă s-a dezvoltat vreun sens din rădăcina cu această semnificație, cf. trulișcă.
tilíșcă s. f., g.-d. art. tilíștii; pl. tilíști
TILÍȘCĂ,tiliști, s. f. Plantă erbacee cu rizomul târâtor, cu tulpina acoperită de peri moi, cu flori trandafirii dispuse în ciorchine (Circaea lutetiana). — Et. nec.
