SUCURSÁLĂ,sucursale, s. f. Întreprindere comercială sau bancară dependentă de alta de același fel. – Din fr. succursale.
SUCURSÁLĂs.f. Întreprindere comercială, bancară etc. subordonată unei alte întreprinderi similare; filială. [< fr. succursale, cf. lat. succursus – ajutor].
SUCURSÁLĂs. f. întreprindere comercială, bancară etc. subordonată unei alte întreprinderi similare. (< fr. succursale)
sucursálă s. f., g.-d. art. sucursálei; pl. sucursále
sucursală f. stabiliment ce depinde de altul identic.
*sucursálă f., pl. e (fr. succursale, adj. f. devenit subst., d. lat. suc-cúrrere, -cursunĭ, a ajuta). Stabiliment maĭ mic care depinde de altu maĭ mare și care ajută activitatea celuĭ mare: sucursala uneĭ băncĭ. – Și filială.
SUCURSÁLĂ,sucursale, s. f. Întreprindere comercială sau bancară dependentă de alta de același fel, fără personalitate juridică. — Din fr. succursale.
SUCURSÁLĂ ~ef. Unitate economico-financiară aflată în subordinea unei alte unități similare mai mari. /<fr. succursale
sucursálă s. f., g.-d. art. sucursálei; pl. sucursále
unitatea operationala fara personalitate juridica a unei institutii de credit, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile institutiei de credit, in limita mandatului dat de aceasta (bancar)
