REZERVÁT, -Ă,rezervați, -te, adj. 1. Pus la o parte, reținut, oprit, păstrat pentru cineva. 2. (Despre oameni; p. ext. despre sentimente, atitudini) Care se ține în rezervă; sobru, circumspect, stăpânit, reținut, distant; discret. ♦ (Adverbial) Cu prudență. – V. rezerva. Cf. fr. réservé.
REZERVÁT, -Ăadj.1. Oprit, păstrat, pus deoparte. 2. (Despre oameni; despre sentimente etc.) Reținut, discret, prudent. [Cf. fr. réservé].
*rezervát, -ă adj. Care se ține în rezervă, care nu se amestecă, circumspect, prudent: om, cuvînt rezervat. Subst. A face pe rezervatu. Adv. A vorbi rezervat.
rezervat a. cu rezervă: discret, circumspect.
REZERVÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A REZERVA. 2) (despre persoane) Care își frânează pornirile; reținut; stăpânit; cumpătat. /v. a rezerva
rezervát adj. m., pl. rezerváți; f. sg. rezervátă, pl. rezerváte
