Ce înseamnă “reabilitare”?
“reabilitare” în DEX
- REABILITÁRE, reabilitări, s. f. Acțiunea de a (se) reabilita și rezultatul ei. ♦ (Jur.) Act juridic prin care cineva este repus în drepturile personale pierdute (în urma unei condamnări). [Pr.: re-a-] – V. reabilita.
- REABILITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reabilita. ♦ Restabilire, redobândire a bunei reputații. ♦ (Concr.) Act juridic prin care cineva este repus în drepturile personale pierdute. [< reabilita].
- reabilitare, reabilitări s. f. (pub.) reparare, repunere în stare de funcționare
- reabilitáre (re-a-) s. f., g.-d. art. reabilitắrii; pl. reabilitắri
- REABILITÁRE (‹ reabilita) s. f. 1. Acțiunea de a (se) reabilita. 2. (Dr.) Încetare, uneori de drept, nai adesea la cerere și în temeiul unei hotărâri judecătorești, a decăderilor, interdicțiilor și incapacităților care rezultau pentru o persoană dintr-o condamnare penală. 3. (MED.) Complex de măsuri medicale, pedagogice, profesionale, juridice menite să restabilească (sau să compenseze) funcțiile tulburate ale organismului și capacității de muncă a bolnavilor și invalizilor.
- reabilitare f. restabilire în toate drepturile pierdute.
- reabilitáre s. f. (sil. re-a-) abilitare
“reabilitare” în Dicționar Român - Englez
- rehabilitation recovery of civil rights
“reabilitare” în Dicționarul de Argou
- reabilitare, reabilitări s. f. (pub.) reparare, repunere în stare de funcționare
“reabilitare” în Dicționarul de Construcții
- Actiunea de a (se) reabilita si rezultatul ei.