PRECÓCE,precoci, -ce, adj. (Despre ființe și însușiri ale lor) Care se dezvoltă fizic sau psihic înainte de vârsta normală, care este mai matur în comparație cu cei de aceeași vârstă. ♦ (Despre plante sau fructe) Care ajunge la maturitate foarte devreme, care înfrunzește devreme sau se coace repede; timpuriu, văratic. – Din fr. précoce, lat. praecox, -cis.
PRECÓCEadj.1. Copt mai devreme, mai repede; timpuriu. 2. Dezvoltat (fizic sau psihic) mai devreme, înainte de vârsta obișnuită. ♦ Apărut, manifestat de timpuriu. [< fr. précoce, it. precoce, cf. lat. praecox – care se coace mai devreme].
PRECÓCEadj. inv. 1. (despre copii) dezvoltat înainte de vârsta normală. ◊ apărut, manifestat de timpuriu. 2. (despre plante) care ajunge la maturitate foarte devreme; timpuriu, văratic. (< fr. précoce, lat. praecox)
precóce adj. invar
*precóce adj., pl. f. tot oce (fr. précoce, it. precóce, d. lat. práe-cox, práe-cocis, d. prae, înainte, și cóquere, a coace). Copt orĭ dezvoltat înainte de timp: fructe precoce, arborĭ precocĭ. Fig. Dezvoltat înainte de etatea obișnuită: copil precoce. V. prematur, tardiv. – P. pl., cp. cu eficace.
precoce a. 1. copt înainte de timp: fruct precoce;2.fig. desvoltat înaintea vârstei, sub raportul fizic sau moral: un copil precoce.
PRECÓCE ~ (~i, ~) (despre ființe sau despre plante) Care se caracterizează printr-o dezvoltare accelerată. Copil ~. Grâu ~. /<fr. précoce, lat. praecox, ~cis
