Ce înseamnă “potir”?

“potir” în DEX

  • POTÍR, potire, s. n. 1. Cupă de metal (prețios) cu gura largă (și cu marginile răsfrânte); p. ext. conținutul acestei cupe. ♦ Spec. Pahar de aur sau de argint, cu picior, în care se păstrează cuminecătura la biserică. 2. P. anal. Parte a unei flori alcătuită din corolă și caliciu. – Din sl. potirĩ.
  • potír (potíre), s. n. – Caliciu. – Mr. putir. Mgr. ποτήριον în parte prin intermediul sl. potiri (Cihac, II, 690; Murnu 47), cf. alb., bg., rus. potir, sb., cr. putir.
  • potír n., pl. e (ngr. potiri, d. vgr. potérion, pahar, potós, potabil; vsl. rus. potirŭ). Paharu saŭ cupa de aur saŭ de argint în care se ține împărtășania în biserica ortodoxă. Cálice la florĭ. V. cúpulă.

“potir” în Dicționar Român - Englez

  • chalice
  • cup, bowl#rel.
    chalice#bot.
    calyx

Care este sinonimul cuvântului “potir”?

  • POTÍR s. (BIS.) caliciu, cupă, (înv.) scăfârlie. (~ este un vas liturgic.)

“potir” în Dicționarul Religios Ortodox

  • Vas liturgic alcatuit dintr-o cupa suspendata pe un picior cu talpa, folosit in cultul ortodox si catolic, in care se pune vinul amestecat cu apa ce se va preface in sangele Domnului in cadrul sfintei liturghii.