Ce înseamnă “plăcintă”?

“plăcintă” în DEX

  • PLĂCÍNTĂ, plăcinte, s. f. 1. Preparat de patiserie făcut din foi de aluat între care se pune o umplutură de brânză, de carne, de fructe etc. ◊ Expr. A-i veni (sau a-i pregăti) (cuiva) o plăcintă = a-i veni (sau a-i pregăti) cuiva o surpriză neplăcută, un necaz. A găsi plăcinta gata = a se folosi de munca altuia, a-i veni totul de-a gata. Se vinde ca plăcinta caldă = se vinde repede, este foarte căutat. A număra foile la (sau din) plăcintă = a-și face prea multe socoteli, a despica firul în patru. A aștepta (pe cineva) cu plăcinte calde = a aștepta (pe cineva) cu mare bucurie. A sta ca o plăcintă = a fi pasiv, comod, nesimțit. 2. (Bot.; în compusul) Plăcinta-porcului = talpa-ursului (Heracleum palmatum).Lat. placenta.
  • plăcíntă (plăcínte), s. f. – Turtă, produs culinar cu umplutură de brînză, mere etc. – Mr., megl. plățintă. Lat. plăcenta (Pușcariu 1330; Candrea-Dens., 1399; REW 6556; Rosetti, I, 170), păstrat numai în rom. Der. este confirmată de fonetismul dialectelor. E dubletul lui placentă, s. f., din fr. placenta.Der. plăcintar, s. m. (persoană care face sau vinde plăcinte); plăcintărie s. f. (patiserie). Din rom. provin rut. paljacyinta (Candrea, Elemente, 403), mag. palacsinta (Miklosich, Fremdw., 116; Edelspacher 21), germ. Palatschinken.
  • plăcintă, plăcinte s. f. (iron.) pălărie.

“plăcintă” în Dicționar Român - Englez

  • pie
  • piemeat pieapple

“plăcintă” în Dicționarul Român - Francez

  • galette

“plăcintă” în Dicționarul Român - German

  • fladen

“plăcintă” în Dicționarul Culinar

  • Preparat de patiserie, facut din foi de aluat, intre care se pune o umplutura de branza, carne, legume, fructe, etc.

“plăcintă” în Dicționarul de Argou

  • plăcintă, plăcinte s. f. (iron.) pălărie.

Care este sinonimul cuvântului “plăcintă”?

  • PLĂCINTA-PÓRCULUI s. v. talpa-ursului.