VRĂBIOÁRĂ,vrăbioare, s. f. 1. Vrăbiuță. 2. Bucată de carne de vită din regiunea șalelor; friptură preparată din această carne. [Pr.: -bi-oa-] – Vrabie + suf. -ioară.
vrăbioară,vrăbioare s. f. (dim.) prostituată.
vrăbioáră(-bi-oa-) s. f., g.-d. art. vrăbioárei; pl. vrăbioáre
vrăbioáră (oa dift.) f., pl. e (dim. d. vrabie). Partea cărniĭ de vacă de la spată (de la omoplat). Friptură din asemenea carne. V. fleĭcă.
VRĂBIOÁRĂ,vrăbioare, s. f. 1. Vrăbiuță. 2. Bucată de came de vită din regiunea șalelor; friptură preparată din această carne. [Pr.: -bi-oa-] — Vrabie + suf. -ioară.
VRĂBIOÁRĂ ~ef. (diminuitiv de lavrabie) 1) Pui de vrabie. 2) Bucată de carne de vită (fără oase) din care se prepară, în special, friptură. [Sil. -bi-oa-] /vrabie + suf. ~oară
vrăbioáră s. f. (sil. -bi-oa-), g.-d. art. vrăbioárei; pl. vrăbioáre
