CATÓLIC, -Ă,catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține catolicismului, privitor la catolicism; papistășeșc. 2. S. m. și f. Adept al catolicismului; papistaș. ◊ Expr. A fi mai catolic decât papa = a fi exagerat (în ceea ce spune, crede sau face). – Din lat. catholicus, fr. catholique.
CATÓLIC, -Ăadj., s. m. f. (adept) al catolicismului. (< fr. catholique, lat. catholicus, gr. katholikos, univeral)
CATÓLIC, -Ăadj. Referitor la catolicism. // s.m. și f. Adept al catolicismului. [Cf. fr. catholique, it. cattolico, lat. catholicus, gr. katholikos – universal].
católic (católică), adj. – Care aparține catolicismului. Lat. catholicus (sec. XVII). – Der. catolicesc, adj. (catolicesc); catolicește, adv. (după ritualul catolic); catolici, vb. (a converti la catolicism); catolicime, s. f. (adunare de catolici); catolicism, s. n. (confesiune creștină care recunoaște primatul Papei); catolicitate, s. f. (caracter catolic).
CATOLIC, -Ă (‹ fr., lat.) adj., s. m. și f. 1. Care aparține catolicismului, care este deosebit de eretic sau schismatic. ♦ Biserica c. = a) Biserica universală distinctă de comunitățile creștine locale; b) Biserica creștină din Apus, după separarea din 1054 de Biserica creștină din Răsărit; c) Biserica romano-catolică, după Reformă (sec. 16). 2. S. m. și f. Adept al catolicismului.
CATÓLIC, -Ă,catolici, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține catolicismului, privitor la catolicism. 2. S. m. și f. Adept al catolicismului. ◊ Expr. A fi mai catolic decât papa = a fi exagerat (în ceea ce spune, crede sau face). – Lat. lit. catholicus.
católic, -ă adj. (vgr. katholikós, universal, d. katá, peste, și ólos, tot. V. olograf). Care ține de religiunea romană, de catolicizm: țară catolică.Maĭestatea Sa Catolică, regele Spaniiĭ. Subst. Care profesează religiunea catolică. Conform catolicizmuluĭ. – În toată lumea îs 235,000,000 de catolicĭ, dintre care 156,000,000 în Eŭropa.
católic adj. m., s. m., pl. católici; adj. f., s. f. católică, pl. católice
catolic a. ce ține de religiunea catolică.║ m. cel ce profesează catolicismul.
CATÓLIC, -Ă,catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține catolicismului, privitor la catolicism; papistășesc. 2. S. m. și f. Adept al catolicismului; papistaș. ◊ Expr. A fi mai catolic decât papa = a fi exagerat (în ceea ce spune, crede sau face). – Din lat. catholicus, fr. catholique.
CATÓLIC1 ~că (~ci, ~ce) Care ține de catolicism; propriu catolicismului. Biserică ~că. ◊ A fi mai ~ decât papa a fi mai zelos decât se cere. /<lat. catholicus, fr. catholique
CATÓLIC2 ~că (~ci, ~ce)m. și f. Adept al catolicismului. /<lat. catholicus, fr. catholique
católic adj. m., s. m., pl. católici; f. sg. católică, pl. católice
CATÓLIC adj., s. (BIS.)1. adj. papal, roman, romano-catolic, (rar) latin, (astăzi rar) papist, (înv. și reg., mai ales în Transilv.) papistaș, papistășesc. (Biserica ~.)2. s. romano-catolic, (rar) latin, (astăzi rar) papist, (înv. și reg., mai ales în Transilv.) papistaș. (Un ~ bigot.)
Universal, ecumenic, obstesc, sobornicesc. Persoana care tine de Biserica in fruntea careia este papa.
Biserica are un caracter "catolic" in sens de universalitate, fiind "trimisa" sa anunte Evanghelia lui Hristos "pana la marginile pamantului" (Fapte 1, 8). Biserica este "catolica" si in raport cu istoria mantuirii, pastrand continuitate cu originea ei apostolica manifestata deplin la Cincizecime.
